6 dimineatza.caldura sufocanta si mirosul de tzigari puternic impregnat in peretzi fac aerul si mai irespirabil.sau poate ar fi mai ushor daca nu ar fi nevoie sa privesc in ciobul ce oglindeshte clipa spulberata in franturi de durere. nu e constanta,ci creste cu fiecare minut ce se scurge din clepsidra cu cenushsa (rezultata din arderea ultimelor vise). am tras de fiecare vis din cutiutza mov si le-am sfashiat.acum sunt doar fire de depresie partziala pe care trebuie sa le impletesc si sa obtin un zambet fals,o minciuna ieftina, realitate fantastic de ipocrita. priveste absent prin umbrele semi-transparente ale aripii unui fluture semicolorat. isi strange genunghii la piept apasand pe ei cu presiunea intregii durerri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
foarte frumos blog..felicitari:)
De ce te-ai oprit? Scrii frumos, cu drag, cu expresie, cu depresie, cu realitate si vis...hai..mai scrie putin..si-apoi te hotarasti daca te opresti de tot sau nu te mai opresti nicicand...
i miss ya :(
Ar trebui sa mai scrii, o faci bine.... :)
foarte adevarat!
go on,don't stop;)