Say hello to hesitance

Stie ca s’a pierdut, undeva pe drum. Ceea ce nu stie este unde incepea si se termina totusi drumul ei. Ii e dor sa se piarda pe munte dar sa nu fie speriata, pentru ca stia ce cineva o va cauta. Si de vremea cand drumul de la meditatii de 5 minute i se parea o vesnicie, sa fie entuziasmata data cand a ascultat hey there dellilah, sa isi uite ghiozdanul in parc, sa intarzie la teatru, sa ii tremure picioarele pe scena, sa nu stie cum merg metrourile la Eroilor, sa piarda ore intregi in Parculetul Operei sau sa fie mai usor de impresionat. Si totusi nu e nostalgica, e un doar un gol inconjurat de zambete care intreaba unde s’a aflat in ultimii ani. Sau cand a inceput. SI totusi cand s’a terminat. Dar ei i’au spus ca asa va fi.. ca nu va mai inrosi asa des, nu se va mai bucura la fiecare pub descoperit si nu va mai fi trista din nimicuri . Nici macar nu va fi necesar sa pretinda indiferenta, pentru ca stie ca e acolo acum si nu va mai pleca prea curand.. Ei au avut dreptate. In schimb a inteles in sfarsit ca unele lucruri nu au nevoie de explicatii ca sa fie gresite. Iar in melodia asta sta ascuns un festival si o intreaga primavara. Still, like Arw says „it feels damn good to be back” ^.^